DE LA "LIBERTÉ, ÉGALITÉ, FRATERNITÉ", AM AJUNS LA "UNITÉ, SOLIDARITÉ ET COHÉSION"  Declaraţia de la Sibiu, un pas important pentru unitatea europeană

Summitul Consiliului European care a avut loc, ieri, la Sibiu, s-a încheiat cu rezultatul aşteptat. În ciuda controverselor existente cu privire la migraţie, la politica de coeziune, la statul de drept şi la Brexit, cei 27 de lideri europeni care au participat la summit au semnat declaraţia de la Sibiu, un document ce are drept scop consolidarea unităţii europene şi a cooperării dintre statele membre.

Conform documentului, ce reprezintă un preambul al viitoarei Agende Strategice pentru perioada 2019-2024 care va fi adoptată la următorul summit al Consiliului European, liderii europeni au convenit asupra a 10 puncte menite să ofere în continuare stabilitate şi prosperitate pentru cei aproape 500 de milioane de locuitori ai Uniunii Europene.

Cele 27 de state membre, prin semnătura şefilor de stat sau de guvern care au participat la summitul de la Sibiu se angajează să apere o singură Europă - de la est la vest şi de la nord la sud, fără a lăsa loc de diviziuni care contravin interesului colectiv european.

Al doilea angajament se referă la unitatea existentă între statele membre, la solidaritatea dintre acestea şi la sprijinul reciproc. Liderii europeni doresc ca poziţia Europei să fie una, fără echivoc, în relaţiile cu statele terţe şi cu alţi parteneri globali.

De asemenea, ei se angajează ca soluţiile să fie comune, pe baza dialogului, într-un spirit de înţelegere şi respect.

Un punct important în Declaraţia de la Sibiu îl reprezintă protejarea democraţiei şi a statului de drept. În document se "Drepturile inalienabile şi libertăţile fundamentale ale tuturor cetăţenilor europeni au fost dobândite cu mari greutăţi şi le vom preţui întotdeauna cum se cuvine. Vom apăra valorile şi principiile noastre comune consacrate în tratate".

Liderii europeni doresc ca Uniunea să fie în continuare un actor important la nivel global, dar cu o atenţie sporită la nevoile cetăţenilor, încercând să aducă instituţiile de la Bruxelles mai aproape de aceştia, de preocupările şi speranţele tuturor locuitorilor din statele membre.

Un principiu care va fi respectat mereu este cel al echităţii, nu doar pe piaţa muncii, ci şi în serviciile sociale, în economie sau în transformarea digitală. Se doreşte reducerea într-o mai mare măsură a diferenţelor dintre statele membre, prin politica de coeziune, menită să pună pe primul loc oamenii şi nu politica.

Statele membre se angajează că se vor înzestra cu mijloacele potrivite ambiţiilor pe care Uniunea le are şi vor proteja viitorul următoarelor generaţii de europeni, prin investirea în tineri şi construirea unei strategii pentru a răs­punde corect celor mai presante provocări ale secolului XXI.

Europa va fi un lider mondial responsabil. Provocările cu care se confruntă astăzi Uniunea Europeană îi afectează pe toţi cetăţenii bătrânului continent. Liderii europeni vor colabora în continuare cu partenerii Uniunii la nivel internaţional pentru a menţine şi a dezvolta ordinea internaţională bazată pe norme, pentru a valorifica pe deplin noile oportunităţi comerciale şi pentru a aborda împreună probleme globale, cum ar fi conservarea mediului şi combaterea schimbărilor climatice.

Practic, Declaraţia de la Sibiu, semnată de cei 27 de şefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană, cu aproape trei săptămâni înainte de alegerile europarlamentare, este menită să întărească în rândul cetăţenilor ideile de unitate, solidaritate, cooperare şi coeziune în interiorul bătrânului continent. Probabil că liderii europeni au dorit astfel să dea un răspuns consis­tent, puternic, vocilor din ce în ce mai puternice ale populiştilor şi naţionaliştilor de la nivel european, care au criticat în ultimul timp Uniunea Europeană şi instituţiile ei, susţinând că nu mai este la fel de puternică odată cu demararea procesului Brexit şi că factorii de decizie de la Bruxelles şi Stras­bourg sunt rupţi de realitatea cotidiană a naţiunilor.

Rămâne de văzut, în perioada următoare, dacă unitatea de monolit proclamată, ieri, la Sibiu, de cei 27 de lideri europeni este de nezdruncinat sau este doar o altă perdea menită să ascundă nemulţumirile şi controversele existente între statele membre, în ultimii ani.